Cancer la san

Cancerul la san continua sa fie o problema de mare actualitate in oncologie deoarece pe de-o parte frecventa imbolnavirilor prin aceasta localizare se mentine la un nivel foarte ridicat,iar pe de alta parte evolutia este grava mai ales in stadiile avansate. Ca frecventa in cancerul la femei in Romania cancerul la san ocupa locul 2 dupa cancerul de col uterin.

ATENTIE: Cancerul la san se poate vindeca daca pacientele se prezinta la medic in stadiul incipient, la primele simptome.

Cancerul la san este foarte rar intalnit inainte de varsta de 25 de ani.
Frecventa lui creste continuu dupa 30 de ani. Trei sferturi din
cazurile de cancer mamar apar dupa 50 de ani. Acesta poate fi
descoperit in stadii precoce, intermediare sau avansate, si poate
evolua lent, moderat sau rapid. Există numeroase tipuri de cancer
mamar
, fiecare necesitand un tratament adaptat si actualizat de catre
personalul medical in functie de nevoile pacientului

Factorii de risc în cancerul mamar:

Care sunt cauzele apariţiei cancerului la san?
Prin notiunea de risc se intelege o probabilitate mai mare decat
media, de a dezvolta acest tip de cancer. Riscul crescut de aparitie a
cancerului la san se explica prin existenta hormonului sexual
feminin estrogen, si in mod deosebit expunerea organismului la
estrogen pe o perioada mai indelungata, ceea ce face din cancerul de
san o boală hormono-dependenta. Un risc crescut pentru cancerul
la san
il prezinta si:


Factorii endogeni (care ţin de gazda)

1. inaintarea in varstă. Studiile releva faptul ca cele mai multe
cazuri de cancer la san apar dupa 40 de ani (maximele de frecventa pe intervalele de varsta sunt in zona 45-49 de ani si 60-69 de ani) .
2. femeile care au avut primul ciclu menstrual la o varsta frageda,
inainte de 12 ani, respectiv cele la care menopauza s-a instalat
tarziu, dupa varsta de 55 de ani.
3. femeile care au avut primul lor copil dupa varsta de 30 de ani, sau
cele care nu au avut copii.
4. lipsa alaptarii. Alaptarea este un factor de risc protector.
5. obezitatea aparuta dupa menopauza, cand abundenta tesutului
adipos poate duce la cresterea nivelului de estrogen la femeie si prin
urmare cresterea riscului de aparitie a cancerului la san.
6. femeile care au avut in antecedente afectiuni benigne ale sanului
si stari precanceroase (hiperplazii, displazii, metaplazii, distrofii şi
cancerul lobular in situ) ce pot duce la cancere invazive.
7. cicatricile radiale (leziune de granita).
8. deficitele imune.
9. tulburarile endocrine (hipo- sau hipertiroidia si excesul
estrogenic).

Factorii de mediu

1. iradierea regiunii toracice (mai ales inainte de 30 de ani).
2. dieta bogata in grasimi, proteine si dulciuri rafinate. Studiile arata
ca tarile industrializate cele mai afectate de poluare prezinta o
frecventa mai ridicata a cancerului la san. Explicaţiile pentru
aceasta ar putea fi variate, incepand de la condiţiile economice din
aceste tari, care favorizeaza un regim alimentar bogat in grsimi
alimentare, imbogatit cu substante chimice provenite din
tratamentele cu pesticide si hormonale la care sunt supuse produsele
alimentare. Aceste tratamente sunt suspectate ca ar juca un rol
important in aparitia cancerului.
O alimentatie prea abundenta favorizeaza aparitia cancerului la san,
deoarece excesul de grasimi si adaosii alimentari cunoscuti sub
denumirea de E-uri, la femei duce la producerea unei cantitati
insemnate de estrogeni. De aceea se recomanda o alimentatie
cumpatata, saraca in grasimi si carne rosie, dar completata cu fructe
si legume proaspete, care ajuta la prevenirea cancerului la san prin
efectul lor antioxidant (cresc imunitatea fata de infectii, rezistenta la
stres, ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare).
3. expunerea sanilor la radiatii ultraviolete, mai ales la pacientele cu
modificari de mastopatie.
4. consumul de alcool. Obiceiul de a consuma unul sau mai multe
pahare de alcool pe zi duce la o crestere usoara a riscului de aparitie
a cancerului la san.
5. stresul - este atit un factor de risc cat si un factor de agravare.
Implicatiile stresului in cancer au fost studiate si continua sa fie
obiectul a numeroase studii. O legatura cauzala directa intre stres si
cancer este greu de stabilit, insa stresul reprezinta fara indoiala atat
un factor de risc important pentru aparitia cancerului, cat si un
factor important in estimarea evolutiei bolii, a prognosticului ei si a
adaptarii psiho-emotionale la boala. Studiile indica o rata mai
ridicata a cancerului la persoanele care au avut parte de mai multe
evenimente stresante inainte de declansarea bolii.
6. contraceptivele orale-considerate ca factor de risc cand sunt
administrate inainte de prima sarcina sau pe o perioada mai mare de
10 ani. Cat despre femeile la menopauza, se pare ca tratamentul
hormonal substitutiv bazat pe asocierea de estrogeni si progestative,
ar duce la o usoara crestere a riscului pentru cancerul de san. Pe de
alta parte, acest tratament ofera femeii protectie deloc de neglijat
fata de osteoporoza, unele boli cardiovasculare si diverse alte boli
legate de aceasta perioada de viata. Pana la aparitia unor rezultate
concludente ale studiilor pe această tema, contraceptivele orale si
substitutivele hormonale nu sunt prescrise femeilor care au avut
cancer la san, evitandu-se recidiva.
7. expunerea prelungita la unde electromagnetice
8. fumatul activ sau pasiv.

Factorii genetici:

1. rudele de sange de gradul I (ex. fiicele bolnavelor de cancer la san) au risc de 2 ori mai mare comparativ cu populatia generala de a dezvolta cancer la san.
2.prezenta „factorului mamar de crestere derivat” (mammary
derived growth factor 1-MDGF1) - au fost identificate modificari
celulare in cancerele mamare
3. transmiterea ereditara - mostenire directa a defectelor genetice
specifice (BRCA1), trasmitere modificata a unor gene (BRCA2),
sindroame de agregare familiala, predispozitie genetica dependenta
de interactiunile cu mediul - constau in prezenta la membrii
aceleiasi familii a mai multor cancere colonoce, gastrice şi mamare

Cum puteti reduce riscul?

Expertii estimeaza ca mai mult de 50% din cazurile de cancer lasan pot fi evitate datorita unor imbunatatiri aduse stilului de viata.
Iata cteva sfaturi ce va pot ajuta sa scadeti riscul de aparitie al
cancerului la san:
1. Nu fumati si evitati fumul altora.
2. Mancati sanatos: consumati multe fructe si legume si mai
putina carne rosie. Limitati consumul de alcool.
3. Practicati o activitate fizica regulata. Aceasta va va ajuta si
la mentinerea unei greutati corporale adecvate.
4. Protejati-va de soarele puternic si examinati-va periodic
pielea, raportand medicului vostru eventualele modificari.
5. Urmati recomandarile de depistare a cancerului:
- autoexaminarea lunara care va ajuta sa va cunoasteti
proprii sani in diferite stadii ale ciclului menstrual
- examinarea anuala la medic (incepand cu varsta de 20 de
ani).
- mamografie precoce - in cazul in care o membra a
familiei prezinta cancer mamar se recomanda ca prima mamografie
sa fie facuta inainte de 40 de ani, dar dupa varsta de 20 de ani.
6. In cazul existentei unor afectiuni la nivelul sanului (de orice
natura) - se recomanda urmarirea evolutiei acestora
Simptomele cancerului mamar
La 90% dintre femei, cancerul la san este observat mai intai ca o
excrescenta (tesut cu aspect de tumora ce iese din planul normal al
sanului). Noua din zece excrescente mamare sunt benigne, multe
dintre acestea fiind chisturi.
Totusi, exista si alte semne ce necesita atentie:
- modificari ale dimensiunii, formei sau aspectului sanilor (cresterea
unui san comparativ cu celalalt, incretituri, ondulatii, retractii
cutanate), precum si a lejeritatii de miscare a unui san in comparatie
cu celalalt; este posibila dezvoltarea unei hipersensibilitati la acest
nivel.
- marirea nodulilor limfatici de la periferia sanului sau axila, precum
si aparitia de noduli noi la aceste nivele, care persista dupa
menstruatie.
- dureri asociate nodulilor, care persista si incomodeaza stilul de
viata sau somnul pacientei.
- durere unilaterala ce persista la nivelul sanului la femeile care au
trecut de menopauza.
- abces sau inflamatie a sanului (tradusa prin roseata si durere) ce
rezista la o prima serie de antibiotice.
- chist recidivant (tumora benigna de forma unei pungi inchise, de
obicei cu un continut lichid sau semilichid).
- modificari ale mamelonului - frecvente la femeile peste 50 de ani -
retractia sau distorsiunea mamelonului, excrescenta sau ingrosare,
iritatie extinsa si pe zonele inconjuratoare, eczeme ale mamelonului
(insotite de mancarimi intense); la femeile sub 50 de ani se
intalneste supuratia cu sange (formarea si eliminarea de puroi
sangvinolent).
- transpiratie abundenta la nivelul axilei.
- vascularizatia pronuntata la nivelul sanului.
- orice este palpabil sau vizibil doar la un san.
Cancerul de san nu este dureros, deci nu trebuie asteptata aparitia
unei dureri pentru a consulta medicul. De fapt, multe femei
sanatoase descopera ca sanii lor sunt plini de noduli inaintea unui
ciclu si ca unele tipuri de excrescente mamare benigne sunt
dureroase.
Autoexaminarea sanilor face parte din ingrijirea sanatatii fiecarei
femei, aceasta devenind astfel familiara cu felul in care acestia arata
in mod normal, in diferite momente ale lunii. Este cel mai practic
mod de a descoperi orice nodul sau modificare a sanilor. In perioada
de crestere precum si ulterior in timpul ciclului, sanii sunt adesea
umflati si prezinta noduli, astfel ca cea mai buna perioada pentru
autoexaminare este la o zi sau doua dupa terminarea ciclului. In
aceasta perioada sanii au un aspect normal (normalul difera de la
persoana la persoana). Dupa menopauza, se poate stabili o dată fixa
pentru autoexaminarea sanilor, de exemplu prima zi a lunii
calendaristice.
Autoexaminarea lunara a sanilor isi propune sa depisteze aparitia
sau accentuarea unei anomalii (prin raportarea la examinarea
anterioara ), la nivelul:
- conturului sanilor - cautarea unei modificari de volum sau forma.
- suprafetei sanilor - cautarea unei scobituri, unei modificari de
culoare sau a unei induraiii (ingrosari) a pielii.
- masei sanilor - depistarea unui nodul.
- mameloanelor - observarea crustelor, a unei adancituri, unei
induratii, unui nodul, secretii de lichid clar sau sangvinolent sau a
unei asimetrii de poziţie.
- ganglionilor - cautarea nodulilor duri deasupra si subclavicular,
dar si la nivelul axilei.
Autoexaminarea sanilor cuprinde două etape:
- observarea sanilor in fata oglinzii.
- palparea sanilor si a ganglionilor.
Observarea
Se examineaza atent volumul si forma sanilor, din fata si din profil,
respectand urmatorii pasi:
1. Va asezati in fata unei oglinzi cu mainile relaxate pe langa corp si
va priviti cu atenţie ambii sani, pentru a observa o schimbare in
marime, modificarea culorii pielii, umflatur sau retracţita pielii,
plisarea pielii facand sa arate ca o coaja de portocala.
2. Ridicati bratele deasupra capului si analizati-va sanii si din
pozitia aceasta. Examinati tesuturile cuprinse intre clavicula si axila.
3. Puneti mainile pe solduri si apasati, intarind astfel musculatura
pectorala. Priviti cu atentie daca apare vreo modificare de forma la
nivelul sanilor.

Palparea
Se poate efectua in două moduri: in pozitie culcata sau la dus. Se
folosesc pentru palpare buricele celor 3 degete mijlocii (nu vsrfurile
degetelor) ale mainii opuse sanului.

Mamografia

Mamografia este o radiografie a sanului, care permite vizualizarea
glandei mamare i a eventualelor leziuni. Este in momentul de fata
cea mai buna metoda de depistare a cancerului chiar si in lipsa
simptomelor palpabile, precum si o buna metoda de diagnostic in
cazul depistarii unei formatiuni in urma autoexaminarii. Femeile care
vor face o mamografie nu vor folosi deodorante cu o zi inaintea
efectuarii ei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aparand pe
film ca spoturi de calciu sau microcalcifieri.
De obicei se fac 2 expuneri pentru fiecare san, din unghiuri diferite.
Doza de radiatii la care sunt supusi sanii nu poate fi considerata un
factor determinant pentru cancerul de san, iar beneficiul mamografiei
depaseste cu mult riscul minim al examinarii. In cazul cancerului la
san
, pe mamografie se poate observa o opacitate densa, cu contur
neregulat, in mijlocul careia pot exista depozite caracteristice de
calciu.
Perioada cea mai potrivită pentru a face o mamografie, inainte de
menopauza, este dupa a 10-a zi de la inceputul ciclului menstrual,
perioada in care sanii sunt supli, mai putin congestionati si pot fi
examinati mai uşor.
Mamografia este recomandata femeilor peste 40 de ani, insa sunt
cazuri in care doctorul poate indica aceasta examinare mai devreme,
pe baza unor factori de risc ai femeii.
Mamografia prezinta att avantaje cat si dezavantaje.
Avantaje:
- evidentiaza modificari mici la nivelul sanului (cu dimensiuni
de 5 mm) care nu pot fi depistate prin palpare.
- depisteaza 95% din cazurile de cancer de san în stadiu
precoce.
- permite instituirea unui tratament precoce si eficace al
cancerului.
Dezavantaje:
- nu este o metoda de depistare 100% sigura, prin urmare exista
cazuri in care rezultatele suspecte se dovedesc a nu fi cancer in
urma unei biopsii.
- unele tumori nu pot fi detectate cu ajutorul mamografiei.
- pacienta resimte un anumit disconfort sau durere in timpul
examinarii.

Ecografia este o metoda de diagnosticare ce utilizeaz ultrasunetele
si este complementara mamografiei. Permite atat diferentierea
dintre o masa solida si un chist, cat si vizualizarea leziunilor atunci
cand sanii sunt densi. Este o metoda nedureroasa si este
recomandata femeilor sub 35 de ani, ai caror sani sunt prea densi
pentru a furniza o imagine clara in urma mamografiei.

Biopsia este o interventie necesara pentru stabilirea cu certitudine a
diagnosticului de cancer. Presupune prelevarea unei probe de tesut
si examinarea acesteia la microscop. Sunt mai multe tipuri de
biopsii:
- aspirarea cu ajutorul unui ac subtire, care permite diferentierea
intre celulele maligne si cele benigne ale unei excrescente
mamare.
- de nodul, sub anestezie locala, care permite extractia unei
probe mici de tesut.
- chirurgicala sau de excizie, care se realizeaza sub anestezie
generala si presupune indepartarea intregului nodul si/sau a
ganglionilor axilari
Tesutul indepartat in timpul biopsiei este examinat in laborator
pentru a vedea daca cancerul este sau nu invaziv. Biopsia este
utilizata pentru a stabili tipul cancerului depistat. De asemenea,
proba biopsica stabileste gradul tumoral, ajutand la stabilirea
prognosticului bolii.

Un diagnostic pozitiv pentru cancer atrage dupa sine alte teste,
pentru a stabili gradul de raspandire al acestuia. Cele mai practicate
teste sunt:
- tomografia computerizata – aceasta metoda foloseste razele X
pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul
organismului. Cu ajutorul unei substante de contrast injectate se
poate vizualiza reteaua vaselor sangvine si prezenta tumorilor.
Principalul beneficiu al acestei metode este precizia detaliilor,
intrucat ofera posibilitatea de a obtine imagini ale unor sectiuni
foarte subtiri (cel mult 1-2 mm grosime).
- ecografia ficatului - foloseste ultrasunete pentru depistarea
tumorilor solide sau chistice in ficat. Aceasta procedura de
examinare are avantajul ca poate fi reluata oricand, deoarece nu
pericliteaza sanatatea pacientei.
- scintigrafia oaselor- prin acest test se injecteaza intravenos o
substanta de contrast, slab radioactiva. Oasele ce prezinta metastaze
absorb mai multa radioactivitate decat cele neafectate.
-radiografia pulmonara - pentru depistarea unor eventuale
metastaze la nivel pulmonar
-recoltare de analize de sange si urina - investigatii minime
obligatorii pentru testarea functionala a organelor vitale
Pentru intrebari va asteptam pe Forumul Medical al Portalului de Sanatate Doctor Bun

  © Blogger template 'Tranquility' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP